PROCURATURA ANTICORUPŢIE ŞI CCCEC IMPLICATE ÎN ATACURILE RAIDERILOR Optiuni

[leones]

Investigarea schemelor care au stat la baza declanşării atacurilor tip „corporate raider” de către gruparea lui Caşcei (personaj menţionat în numeroase articole ale publicaţiei noastre şi al cărui nume real, se ştie, este Vadim Ciornea) a făcut posibilă depistarea implicării Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), în special a implicării departamentului care se ocupă de depistarea operaţiunilor de spălare a banilor şi a Procuraturii Anticorupţie.
Astfel, după cum s-a observat şi am relatat în numeroase articole precedente, în cazul companiilor fiduciare, atacul de tip „raider” a fost iniţiat prin intermediul Procuraturii Anticorupţie, executant destoinic fiind procurorul Viorel Morari.
Procuratura Anticorupţie a dispus, iniţial, o cerere de dizolvare a companiilor fiduciare, şi a desemnat ca şi administrator pe d-ra Diana CRICLIVAIA, personaj de asemenea cunoscut şi mediatizat de publicaţia noastră şi despre care se ştie că este folosită ca unealtă în schemele frauduloase de tip „raider” a grupării lui „Caşcei”.
În momentul numirii sale ca şi administrator al companiilor fiduciare (este vorba despre „Europa Trust” şi „Econ Renaştere”, despre care se ştie că au căzuit victime raiderilor), în virtutea unei coincidenţe pe care Procuratura Anticorupţie nu o poate explica, Diana Criclivaia exercita funcţia de administrator şi asociat al Î. M. „Cerialis-Prod” S.R.L., c.f. 1006600033908, întreprindere utilizată de gruparea lui Caşcei la fraudarea CPC S.A.
Întreprinderea în cauză nu desfăşoară activităţi economice, fiind folosită ca şi întreprindere intermediară în schemele frauduloase de către gruparea lui Caşcei. Mai exact, prin această întreprindere se rulează zeci de milioane de lei, în baza unor contracte fictive de cesiune a creanţelor, încheiate, în mare parte, cu firme implicate, la rândul lor, în schemele criminale ale grupării raider.
Deşi nu are activităţi economice, Î. M. „Cerialis-Prod” a contractat credite de la B.C. „Eximbank - Gruppo Veneto Banca” S.A. pe care le-a direcţionat către firmele afiliate grupării lui Caşcei. De obicei, aceste credite se contractează de la filiala nr. 20 a băncii.
Schema de operare a firmei „Cerialis-Prod” este identică cu cea a „Gazvat Grup”, al cărui administrator şi asociat nu e nimeni altul decât „celebrul” Vadim Ciornea, dar şi cu cea a firmelor „Emis Consulting” şi „Emis Consulting Grup”, „Servived-Com” S.R.L., „Top Motor Club”, „Drais-Grup”, „Brenmar”, „Vlaxam & Co”, unde Mulencov Vladislav (contabilul lui Caşcei) figurează personal în calitate de administrator şi asociat. Persoanele care figurează formal ca asociaţi şi administratori (mai exact, doar pe hârtie) în firmele implicate în aceste scheme frauduloase de spălare a banilor au fost folosite de către Diana Criclivaia în cadrul unei prime campanii de preluare a companiilor fiduciare. Ea a desemnat aceste persoane ca şi administratori ai unor societăţi cu răspundere limitată, unde reuşise să întrunească şi să treacă de adunarea generală a asociaţilor. Tot una din firmele grupării lui „Caşcei” „Emis Consulting Grup”, administrată de Ruslan Purice, s-a încercat de a fi utilizată în calitate de registrator independent.
Dar iată în cele ce urmează, în detaliu, care este mecanismul de spălare a banilor şi cum s-au creat aparenţele de activitate ale firmelor folosite în cadrul acestor strategii.
Pe 09/03/2009, B.C. „Eximbank - Gruppo Veneto Banca” S.A., banca preferată de raideri pentru opăraţiunile lor frauduloase, şi anume filiala nr. 20, acordă S.R.L. „Cerealis-Prod” (care nu are activităţi economice, achitând pentru 2008 taxe şi impozite în sumă de 650 lei), un împrumut de 7 100 000 lei.
În aceeaşi zi, 430 000 de lei sunt transferaţi firmei „Digomobil” S.R.L., 730 000.00 lei către „Citadelacons” S.R.L., 1 190 000.00 spre „Dumbrava-Nord” S.R.L. şi 4 730 000.00 în contul firmei „Artsbocem” S.R.L.
La 10/03/2009 în contul Î. M. „Cerialis-Prod”, a intrat o altă sumă, credit, în valoare de 2 900 000.00 lei şi care tot atunci a fost distribuită după aceeaşi schemă menţionată mai sus.
Ulterior, începând cu 11/03/2009, contul „Cerialis-Prod” a început să fie alimentat cu 99 798 lei de către „Artsbocem” S.R.L., cu 250 202.00 lei de către „Dumbrava-Nord”, cu 150 000 lei de „Convincom” S.R.L.. În aceeaşi zi, aceşti bani au fost redirecţionaţi către „Gasvat Grup” S.R.L.
Suibliniem că, ulterior, încasările din contul „Cerialis Prod” au fost redirecţionate în contul firmei „Gasvat Grup” S.R.L.
În cadrul acestei scheme, îşi face apariţia şi firma „Emis Consulting” care pe 02/04/2009 a făcut un transfer de 110 000.00 în contul firmei „Cerialis-Prod” şi în aceeaşi zi a primit 110 000.00 lei înapoi, cu titlu de împrumut.
În urma activităţilor financiare „fructuoase” desfăşurate de Diana Criclivaia, d- ra a scos în anul 2009 din contul Î.M. „Cerialis-Prod” S.R.L. 7 479 919.00 lei, bani numerar. Practici identice, am întâlnit şi în cazul firmei „Gasvat Grup” S.R.L.
„Gasvat Grup” (care, la fel, nu desfăşoară activităţi economice reale) are contractate credite în valoare de 46 milioane lei de la B.C. „Eximbank - Gruppo Veneto Banca” S.A, deţinând concomitent în aceeaşi bancă şi un depozit de 11 900 000.00.
În activităţile firmei „Gasvat Grup” sunt implicate aceleaşi firme, folosite pentru redirecţionare de bani şi în cazul menţionat mai sus, cum ar fi S.R.L. „Artsbocem”, utilizată pentru redirecţionare de bani în contul firmei „Emis Consulting” S.R.L. sau „Citadelcons”, folosită pentru redirecţionarea sumelor necesare achitării comisioanelor de acordare a creditelor.
Printre „pionii” noi de pe măreaţa tablă a acestui complicat joc fraudulos se numără şi S.R.L. „Elat Rentservice”, ce face parte din grupul Elat, care activează în cadrul unei scheme închise.
Cooperarea dintre gruparea lui „Caşcei” şi grupul ELAT a devenit evidentă pe 22/06/2009, prin încasarea în contul Gasvat Grup a sumei de 2 milioane lei, sumă care în aceeaşi zi a fost retrasă de Vadim Ciornea din contul societăţii.
Activităţi intense de creditare în contul „Gasvat Grup”, de către Eximbank-Gruppo Veneto Banca s-au putut observa pe 28/09/2009, când contul a fost creditat cu 4 394 500 lei. Creditarea s-a realizat prin 3 plăţi consecutive, efectuate de către S.R.L. „Artsbocem”. În aceeaşi zi, suma de 2 330 697 lei a fost redirecţionată către S.R.L. „Cerealis-Prod”. Restul sumei a fost achitată băncii B.C. „Eximbank - Gruppo Veneto Banca” S.A pentru acordarea creditului.
S.R.L. „Gasvat Grup” a fost creditată în septembrie 2009 cu 61 milioane lei de către S.R.L. „Digomobil” (cu sediul în ap. 66, str. Cuza Vodă 19/2, director Diluţă L.). Banii au fost folosiţi pentru efectuarea (în aceeaşi zi) a unei plăţi de 44 milioane lei – rambursarea creditului faţă de B.C. „Eximbank - Gruppo Veneto Banca” S.A şi a alteia de 25 466940 lei, în contul „Cerialis-Prod”.
Ignorând faptul că Diana Criclivaia a fost implicată personal în efectuarea unor operaţiuni financiare extrem de suspecte, procurorul anticorupţie a considerat-o drept cea mai potrivită persoană pentru administrarea patrimoniului a circa 330 000 cetăţeni (atât cât administrau companiile fiduciare „Europa Trust” şi „Econ Renaştere”).
Mai mult decât atât, după cum s-a putut constata, procurorul Viorel Morari, extrem de insistent, a promovat-o pe Diana Criclivaia în funcţia de administrator fiduciar al companiilor fiduciare. Aceasta, demonstrând o „grijă deosebită” faţă de clienţii companiei, s-a folosit de mijloace financiare proprii pentru administrarea fiduciară a companiei şi pentru a înfrânge rezistenţa juridică, a companiilor în cauză.
Care este oare interesul urmărit de un simplu administrator fiduciar, desemnat la cererea procuraturii ?
Un interes deosebit îl provoacă provenienţa mijloacelor băneşti, folosite pentru desfăşurarea aşa numitei activităţi de administrare fiduciară a companiilor fiduciare, pe care Procuratura Anticorupţie a pus-o în sarcina d-ei D. Criclivaia şi nu în ultimul rând, sumele folosite pentru coruperea judecătorilor.
Atât cei din procuratură cât şi funcţionarii CCCEC, pe lângă faptul că au rămas indiferenţi faţă de operaţiunile de spălare a banilor, de evaziunile fiscale şi chiar faţă de sustragerile de la bugetul de stat comise de gruparea lui Caşcei (şi este vorba de zeci de milioane de lei - fraude cu TVA), din care face parte şi Diana Criclivaia, execută cu stricteţe şi indicaţiile date de aceasta din urmă.
De asemenea, s-a mai observat că Procuratura Anticorupţie şi CCCEC intentează şi instrumentează, la comanda grupării lui Caşcei, dosare penale pentru a facilita astfel schemele frauduloase de atac de tip „raider”, colectând informaţii, fabricând probe pentru procesele civile, interceptând convorbiri telefonice, urmărind persoane şi persecutând prin intermediul acţiunilor procesual penale pe cei ce opun rezistenţă atacurilor „raider”.
În cadrul etapei a doua de acţiuni desfăşurate împotriva companiilor fiduciare, Diana Criclivaia, compromisă în prima campanie a Procuraturii Anticorupţie împotriva companiilor de trust, s-a spălat puţin de păcate.
În locul ei, în funcţia de administrator şi asociat a renumitei firme „Cerialis-Prod” a fost desemnată Aglaia Avtonomova care, la fel ca şi Veaceslav Muleancov şi Olga Gorga şi-au făcut apariţia şi în alte scheme frauduloase.
Gruparea lui Caşcei coordonează şi controlează acţiunile CCCEC prin intermediul funcţionarilor din această instituţie pe care şi i-a făcut acoliţi şi pe care interlopul îi plăteşte generos. Unul dintre angajaţii full time (normă întreagă) a lui Caşcei, din cadrul CCCEC, este şi d-l Veaceslav Sîrbu, ofiţer CCCEC. Cel care îi transmitea sarcinile lui Veaceslav era Muleancov.
Ofiţerul CCCEC lua legătura cu patronii să din structurile „raider” prin intermediul numerelor de telefon: 069658003; 068440055, 079343111, 079442337, 079110066.
De ce i-ar fi trebuit oare atâtea celulare unui simplu ofiţer CCCEC şi care ar fi fost justificarea unor apeluri telefonice regulate la numărul de telefon care îi aparţine lui V. Mulencov?
Menţionăm, că în cadrul CCCEC funcţionează o direcţie specială care se ocupă de prevenirea şi combaterea operaţiunilor de spălare a banilor. Tot această direcţie supraveghează şi operaţiunile suspecte raportate de obicei de către bănci. În cadrul acestei direcţii îl regăsim pe d-l Gofman Mihail, nepotul deputatei Maria Postoico, care anterior a fost demisă din funcţie, din cauză că acesta, dar şi alte persoane au fost descoperiţi de către SIS în timp ce colectau „tributul” de la agenţii economici de genul lui Caşcei, pentru a trece cu vederea mai multe scheme frauduloase de spălare a banilor şi de sustragerea a mijloacelor băneşti de la bugetul de stat.
Astfel, direcţia pentru prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor, din considerente binecunoscute, închide ochii la numeroase scheme de spălare a banilor, prin intermediul cărora circulă în mod deschis zeci de milioane de lei, într-o manieră extrem de suspectă.
Dacă CCCEC se face că nu observă rulajele suspecte în unele scheme precum cele desfăşurate de Caşcei, aflate în conexiune cu alte scheme similare, spre exemplu cea a grupului „Elat”, în care circulă miliarde de lei, atunci cu ce se ocupă acest organ? Doar cu comercianţii mărunţi care transferă câteva sute de mii de lei pe lună şi nu au de unde să achite „tributul” sau nu doresc să o facă?
De ce oare CCCEC găseşte timp şi suficiente resurse să se ocupe de acţiuni de binefacere, spre exemplu apărarea drepturilor clienţilor companiilor fiduciare sau unor acţionari minoritari nemulţumiţi de companii acceptând în acest sens finanţări din partea unor persoane particulare cum este, de exemplu, gruparea lui „Caşcei” ? A stabilit gruparea lui „Caşcei” o colaborare cu CCCEC şi Procuratura Anticorupţie, beneficiind în schimb de imunitate în faţa acestor autorităţi?
Este evident şi pentru cei neiniţiaţi care este interesul funcţionarilor publici în aşa-numita „operă de caritate” şi cine până la urmă va plăti pentru aceasta.
Daca am ajuns noi, simpli cetăţeni, să ne împiedicăm în schemele financiare frauduloase ale unor grupări criminale, vă daţi seama cât tupeu şi nesimţire şi-au cultivat acei care au implementat schemele frauduloase şi actele de corupţiei dar şi acei care s-au lăsat corupţi, deşi ar fi trebuit să le combată şi să le pună la zid.
CCCEC şi Procuratura Anticorupţie sunt organe eficiente doar în cazul celor care nu plătesc „tribut” sau de la care „tributul” nu se percepe. Aceştia pot fi identificaţi în baza dosarelor penale, percheziţiilor la care au fost supuşi, şi faţă de care CCCEC şi Procuratura Anticorupţie şi-au arătat „interesul” pentru a le da cale liberă altora şi menţine indicatorii statistici. În cadrul acestor autorităţi s-a format deja un stereotip a celor buni şi a celor răi.
De altfel, cum ar putea muşca CCCEC mâna care o hrăneşte?
De ce fel de anticorupţie poate fi vorba dacă anume acei care stau în cadrul structurilor destinate combaterii corupţiei sunt cei mai corupţi.
Dacă noi nu avem dreptate, atunci să facă puţin efort şi să ne justifice ei, cei care sunt plătiţi din bani publici, legalitatea operaţiunilor financiare descrise mai sus şi ce au întreprins în vederea verificării legalităţii acestora.
Câte zeci de zerouri trebuie să aibă sumele rulate în cadrul schemelor frauduloase pentru a se face nevăzute de CCCEC sau mai bine spus cu câte zerouri trebuie să se uşureze sumele rulate în buzunarul celor de la spălare de bani ?
Ce l-a determinat pe Procurorul Anticorupţie să schimbe „hoţii lor cu hoţii noştrii” – mai exact e vorba de administraţia companiilor fiduciare (care se presupune că a furat până acum de la clienţii companiilor) cu acei care au furat până nu demult de la stat şi de la alţii. Este oare aceasta o strategie a Procuraturii Anticorupţie de a strămuta atenţia tâlharilor de la bugetul de stat către alte victime?
Poate e o strategie, nu prea ortodoxă, încercându-se să se protejeze statul de hoţi, jertfind în acest scop proprii cetăţeni, pentru ca unii dintre procurori să mai poată pune şi câte un os de ros în buzunar.
www.hicsuntleones.eu